Despre mine

M-a linistit mereu ordinea. Singura imagine din abecedar pe care mi-o amintesc e camera unei eleve care continea doar un pat, o masa si cateva caiete asezate ordonat. Cand toate lucrurile merg pe dos, o camera curata luna sau un raft de tricouri la linie mi-aduc mereu putina speranta.

Cred ca viata e un meniu de experiente si imi doresc sa plonjez in cat mai multe dintre cele care imi fac cu ochiul. Port si eu in spate, insa, ca mai toti, pietroaie care ma imobilizeaza – relatii defectuoase, traume, frici, datorii si sertare pline cu pantofi…

De o vreme, caut sa aduc mai mult sens in viata mea, sa fac ce-i mai bine cu darurile pe care le-am primit, sa adaug ce lipseste, sa scap de piedici.

Vad minimalismul ca pe o unealta care ma obliga sa-mi evaluez viata (relatiile, experientele, timpul, visele, dulapul), sa aleg ce imi aduce bucurie,  sa renunt la tipare imprumutate si  sa-mi investesc energia in lucruri esentiale.

Se pare ca avem aproximativ 4696 de saptamani de cheltuit intr-o viata de 90 ani (scary, I know!) si zau daca merita sa le petrecem la intamplare!

Minte clara si inima usoara!

Gabriela