Vizită la magazinul Zero Waste și alte obiceiuri prietenoase cu mediul

Sigur ați aflat deja că în București s-a deschis primul magazinul Zero Waste, un loc de unde putem să cumpărăm multe produse de băcănie în recipiente aduse de acasă, dar și produse de igienă și curățenie neambalate sau cu ambalaje sustenabile (ex: ață dentară în ambalaj reutilizabil de sticlă sau șampon vrac). Pe lângă faptul că plasticul nu există în acest loc, toate produsele sunt aduse de la cea mai mică distanță posibilă, din surse cât mai sustenabile.

Magazinul Zero Waste nu e doar un magazin fără plastic însă. El a apărut cu sprijinul a câtorva sute de oameni care s-au înscris într-o cooperativă pentru a susține financiar, cu muncă voluntară și idei, nașterea acestui loc. 

Acum câteva săptămâni l-am vizitat și eu (cu borcane și săculeți în geantă). Pe lângă multe produse bune și la prețuri de piața Obor, am găsit și o atmosferă foarte prietenoasă, de comunitate. Cei mai pasionați membri ai cooperativei se intersectează regulat în magazin, în timpul sesiunilor săptămânale de cumpărături, iar după așa de multă izolare impusă, e foarte revigorant să nimerești într-o așa atmosferă jovială.

Mi-am propus să revin în magazin regulat, dar cu ocazia asta aș vrea să scriu și despre alte obiceiuri pe care le-am adoptat de-a lungul timpului ca să reduc impactul asupra mediului.

Cumpărături

  • Am mereu o sacoșă de pânză în geantă, nu se știe niciodată când am de cumpărat ceva. În rarele ocazii când nu am sacoșă, fac echilibristică cu produsele în brațe până acasă.
  • Cumpăr produse alimentare cât mai puțin procesate, neambalate sau mai puțin ambalate. Când am de ales, iau produsele cu ambalaje din sticlă pe care de obicei le refolosesc.
  • Cumpăr fructe și legume organice, când e posibil, și de producție locală, neambalate. Nu o să cumpăr niciodată cu cutie de plastic cu zece afine aduse din Peru.
  • Cumpăr apă minerală în sticle returnabile de la un chioșc din Piața Norilor, unde se vinde și sifon. Am băut mult timp apă de la chiuvetă, iar de câteva luni am o cană filtrantă.
  • Evit să cumpăr mâncare/cafea take-away. Îmi place foarte mult să beau cafea în oraș și mare parte din plăcere vine din experiența de a fi la un loc cu mai mulți oameni, într-un loc drăguț.
  • Pentru orice lucru non-alimentar pe care îl cumpăr încerc să găsesc varianta mai sustenabilă și să cumpăr minimul de lucruri posibil.

Baie

  • Folosesc periuțe de dinți din bambus, săpun ambalat în hârtie, gel de duș în recipient de sticlă (cu scop de răsfăț senzorial ocazional) și produse de igienă feminină biodegradabile. De la magazinul Zero Waste am cumpărat prima ață dentară în ambalaj de sticlă și aluminiu. 
  • Cumpăr detergent de rufe organic 
  • Pentru curățenie folosesc oțet din alcool alb și săpun negru lichid

Bucătărie 

  • Am bureți de vase vegetali și nu cumpăr niciodată folie alimentară de plastic sau aluminiu. 
  • Folosesc prosoape textile și am prosoape de bumbac doar pentru situații rare (consum o rolă de prosoape pe an).
  • Păstrez alimentele în caserole de sticlă cu capac sau în borcane. 

Altele

  • Colectez deșeurile separat și le duc pe cele reciclabile în containerele de la colțul străzii. Pentru orice obiect care nu se încadrează în fracțiile reciclabile obișnuite, încerc să găsesc un loc de colectare potrivit în oraș.
  • Încerc să nu cumpăr obiecte de uz casnic care conțin plastic, chiar dacă nu sunt de unică folosință. Mă întreb mereu cât este de reciclabil orice obiect nou pe care îl cumpăr.

Ce aș vrea să adaug

Realitatea e că felul în care consumăm nu mai e demult unul sustenabil. Apele sunt pline de plastic, gropile de gunoi pe zi ce trece mai extinse (cu puține excepții) și toate zonele vieții noastre au nevoie de ajustări ca să oprim elanul dezastrului. Cred totuși că nu ne ajută să cădem în disperare pentru că, hey, disperarea ne distruge viața și o să fie imposibil să contribuim la vreo schimbare.

Așadar, aș mai vrea:

  • Să ajung în fiecare săptămână la piață (Obor, my love).
  • Să găsesc alternative pentru sustenabile și eficiente pentru cele câteva produse de make-up pe care le folosesc și cele de igienă cărora nu le-am găsit înlocuitor fără plastic care să funcționeze pentru mine (ex: deodorant, șampon).
  • Să duc resturile vegetale colectate într-un loc unde se produce compost.

Cred că felul în care alegem să consumăm e tot o componentă a unei vieți conștiente și cu sens, și e, uneori, un semn că reușim să fim mai bine stăpâni pe felul în care decurge viața noastră.

Vizită la magazinul Zero Waste și alte obiceiuri prietenoase cu mediul

2020 în imagini

Am apreciat mereu oamenii care reușesc să facă fotografii care stârnesc emoții și am crezut că asta e ceva rezervat pentru cei foarte talentați sau cei care au participat la multe cursuri și care au aparatură profesionistă.

Cum în 2020 (aproape) singura și cea mai accesibilă variantă de petrecere a timpului liber au fost plimbările, de cele mai multe ori solitare, am avut o grămadă de momente în care am putut să fiu atentă la ce e frumos în jurul meu și să capturez lucrurile astea, așa cum fost posibil fără skill-uri și cu un telefon banal.

Și, ce să vezi, mi se pare că a ieșit ceva onorabil, care recapitulează frumos anul 2020. În plus, mi-am dat voie să fac un lucru imperfect, care s-a dovedit totuși suficient de bun și plăcut.

2020 în imagini

Toate lucrurile frumoase din izolare

Perioada în care am stat cu toții în case a venit cu sute de recomandări de umplut timpul și calmat mintea și nu vreau să adaug acum noi opțiuni pentru timpul în care activitățile sociale obișnuite nu sunt încă disponibile.

Aș vrea însă să rămână aici, ca un exercițiu de recunoștință, toate lucrurile care au făcut ultimul an mai ușor pentru mine, cu concluzia că, și în cele mai dificile perioade, există în jurul nostru tot felul de proptele, balsamuri și mâini de ajutor. 🙂

Așadar, lista mea include:

Cartea și cursul online Inner Engineering ale lui Sadhguru. Am împrumutat cartea de la prietena mea Oana chiar cu câteva zile înainte de starea de urgență. Am regăsit-o atunci, când șurubele și  piulițele interioare erau în mare dezordine și aveau nevoie de o aliniere. Mi-am amintit în timp ce citeam ca anul trecut, de Diwali (sărbătoarea luminii la indieni) obținusem acces și  la cursul online Inner Engineering, dar nu apucasem încă să îl parcurg. Cu fără prea mare speranță am încercat să văd dacă e încă accesibil și zeul piulițelor a fost de partea mea 🙂

E dificil să explic cum a ajutat Inner Engineering, dar aș zice ca avem periodic nevoie de o preocupare mai intensivă, de măcar câteva zile, pentru reglarea și punerea în context a perspectivei și atitudinii asupra vieții, în orice mod funcționează pentru noi (retreats, workshop-uri, Camino etc). Cursul conține și o parte de practică zilnică (posturi și exerciții de respirație) care era înainte de pandemie predată offline, dar are acum și varianta online (Inner Engineering completion).

Yoga intensiv cu Oana și  Evelina. Prietena mea Oana, the yoga teacher, și  profesoara mea preferată de la Wordclass, Evelina, au ținut în timpul stării de urgență ore de yoga online live de 2-3 ori pe săptămână. Mai ales în perioada în care nu ieșeam din casă decât o dată pe săptămână și doar la supermarket, era foarte util să am 4 seri din 5 ocupate cu yoga, meditație ghidată și  happy thoughts. Nu vreau să mă gândesc cum ar fi arătat piulițele fără rutina job – treburi în casă – yoga – duș – citit – dormit în lunile de izolare strictă. În plus, faptul că mă întâlneam în mod constant cu fețe dragi și familiare era de foarte mult ajutor. Au fost multe ore de yoga disponibile, dar factorul familiar a contat mult pentru mine. Am încheiat anul tot cu Evelina cu o sesiune de yoga și un atelier de Vision Boards pe zoom. 🙂

Alte forme de conținut care încurajează meditația, bunăstarea și calmul interior. Aici pot să includ cursul The Science of Happiness de pe Coursera, video-uri cu Tara Brach, un challenge de meditație cu Deepak Chopra, citit din Eckhart Tolle și alte articole pe subiect găsite pe internet.

Radio România Muzical. Pentru mai bine de două luni nu am putut să ascult niciun alt radio în afară de Radio România Muzical. Era ca o păturică caldă pentru creierul meu în derivă și îl ascultam aproape non stop. 

Plimbarile prin cartier. După Paște am hotărât că ar fi sănătos pentru mine să folosesc articolul din declarație cu mișcarea fizică individuală și să mă plimb măcar pe străzile din jurul blocului meu. Nu știu dacă a fost din cauza deprivării de exterior sau de limitarea teritoriului de explorare, dar am găsit zeci de detalii care m-au încărcat cu sentimentul de bine: străduțe cu case pe care nu mă abătusem niciodată – pentru ca mereu mă grăbeam undeva și mergeam doar pe drumul cel mai scurt – zeci de arbuști de liliac pe lângă toate blocurile, copaci înfloriți, cea mai frumos renovată casă, cei mai frumoși copaci gemeni și  cea mai înduioșătoare lumină de după-amiază.

Toate lucrurile frumoase din izolare