Am apreciat mereu oamenii care reușesc să facă fotografii care stârnesc emoții și am crezut că asta e ceva rezervat pentru cei foarte talentați sau cei care au participat la multe cursuri și care au aparatură profesionistă.
Cum în 2020 (aproape) singura și cea mai accesibilă variantă de petrecere a timpului liber au fost plimbările, de cele mai multe ori solitare, am avut o grămadă de momente în care am putut să fiu atentă la ce e frumos în jurul meu și să capturez lucrurile astea, așa cum fost posibil fără skill-uri și cu un telefon banal.
Și, ce să vezi, mi se pare că a ieșit ceva onorabil, care recapitulează frumos anul 2020. În plus, mi-am dat voie să fac un lucru imperfect, care s-a dovedit totuși suficient de bun și plăcut.
